Trimite unui prieten

Finanțările în trecut

Exportă PDF - Finanțările în trecut Tipăreşte pagina - Finanțările în trecut Trimite unui prieten - Finanțările în trecut

Activitatea bancară
Până prin anul 1920 sătenii din comuna Vidra (Streinii Dobreni) în vederea satisfacerii unor nevoi din domeniul agriculturii (cumpărare de terenuri și animale, construcții de noi locuinţe etc.) apelau mai mult la persoane fizice cu mari posibilități materiale.
Satisfacerea acestor nevoi era condiţionată de plata unor dobânzi mari iar înapoierea sumelor trebuia făcută la timp așa cum prevedea poliţa. Negustorii și arendaşii practicau camăta. Lipsa băncilor populare îi aruncă pe oameni în braţele cămătarilor.
Odată cu făurirea României Mari, cămătaria este din ce în ce mai redusă. Iau fiinţă la sate Băncile Populare. O asemenea bancă a luat fiinţa și la Vidra în perioada dintre cele 2 războaie mondiale.
O parte din săteni depuneau bani la băncile din Bucureşti pe termene lungi. Unele dintre ele au dat faliment și oamenii nu și-au mai putut ridica economiile.

Odata cu Legea Conversiunii, unii datornici au refuzat să mai returneze împrumuturile. Este adevărat că împrumuturile nu constituiau un fenomen de masă. În anul 1968 când Vidra a devenit unul dintre raionele Regiunii Bucureşti a apărut Banca Raională (unde toate unitățile productive și comerciale depuneau banii). S-au putut efectua și plăţi ale salariaţilor pe baza cecurilor emise de diferite instituții. Banca avea un număr de 16 salariaţi. Director era Vasiloiu Ştefan.
După desfiinţarea raionului Vidra, s-a desfiinţat și Banca Raională. Unii dintre salariaţi au fost transferați la Giurgiu la o altă bancă care finanţa și unele institutii din fostul raion. Vidra își pierdea din însemnătate. Acum aparţinea raionului Giurgiu.
În acest timp ia fiinţă Banca Agricolă, unde pentru obţinerea unor împrumuturi conforme cu statutul, trebuia să depună și o sumă drept parte socială, la acordarea unui nou împrumut.
Banca Agricolă era o denumire uzuală dar denumirea adecvată era Cooperativa de Credit Agricol.

 

Cooperativa de credit agricol
A luat fiinţă în anul 1957 după cum arată procesul verbal de constituire. La acea dată din conducere făceau parte: Tudor A. Ion, Geanta Iancu (contabil), Geanta Doftan, Păun Marin, Orbescu Angliei, Jilaveanu Marin, Chirii Constantin, Stroescu Dumitru și alţii.
După înfiinţare, la început se acordă împrumuturi ţărănimii și din comuna Berceni și Copăceni.
Fondul social iniţial era modest: 5600 lei, cu un număr de 102 membrii. Treptat însă fondul social s-a mărit. Nu a avut local propriu după cum nu a avut nici Bancă Raională Vidra.
Acorda împrumuturi atât în scopuri productive cât și în scopuri neproductive.
La 1.01.1986, se acordau împrumuturi în scopuri productive până la plafonul maxim de 35.000 lei, rambursabile în 48 de luni. Pentru sumele solicitate în scopuri neproductive, plafonul maxim era de 20.000 lei în raport cu capitalul vărsat. Rambursarea era eșalonată pe 30 de luni.

Se acordau împrumuturi pe bază de cereri tip și în urma aprobării comitetului de conducere. Se ţinea Adunarea Generală în fiecare an: raportul de activitate, bugetul, raportul comisiei de cenzori constituiau ordinea de zi.
În anul 1978, Cooperativa avea un fond propriu de 248.000 lei iar în anul 1985 era de 4.872.938 lei. Numărul de membri la 13 decembrie 1965 era de 1684 iar în 1978 de 3631 membri.
În anul 1965 se acordă împrumuturi în valoare de 300.000 lei.
În anul 1970 se acordă împrumuturi în valoare de 821.000 lei.
În anul 1975 se acordă împrumuturi în valoare de 1.745.000 lei.
În anul 1976 se acordă împrumuturi în valoare de 1.962.000 lei.
În anul 1977 se acordă împrumuturi în valoare de 2.218.000 lei.
În anul 1980 se acordă împrumuturi în valoare de 3.525.800 lei.
În anul 1985 se acordă împrumuturi în valoare de 5.557.000 lei.

Operaţiile sunt efectuate de David C.Ion (contabil) și de Geanta I. Marian (casier).
În 1998, Cooperativa Agricolă de Credit Agricol continuă să funcţioneze. Ea este condusă de Pârvu Elena.

 

În 1993, ia ființă Bankoop, o filială a centralei Bankoop din Bucureşti. Are local propriu care face corp comun cu clădirea fostului magazin Supercoop. A făcut operaţiuni de credit, depozite și operaţiuni bancare. Dobânzile acordate au variat între 30 % și 100%.
Împrumuturile se acordă vidrenilor și sătenilor din localitățile învecinate până la plafonul de 30.000.000 lei și peste (cu aprobarea organelor superioare). Împrumutul acordat este condiţionat de o stare materială care să acopere suma acordată drept împrumut.
A avut 3 cadre cu pregătire superioară și încă 5 cu pregătire medie. Din cei 5, 4 îndeplinesc funcţia de operatori la ghişeu, calculator, casier și inspector de credit. La început au fost 15 salariaţi.
Contabili au fost: Vasiloiu Niculina și apoi Radu Ioana. Directori au fost: Lungii Dumitru, apoi Vasiloiu Niculina și în cele din urmă Vasiloiu Mircea.
Din martie 1998, Bankoop își încetează activitatea deoarece fuzionează cu Bankoop Popești-Leordeni.
Cât timp a existat această unitate bancară în comună, profitul a fost de ambele păriți.

Inapoi