Trimite unui prieten

Comerțul în trecut

Exportă PDF - Comerțul în trecut Tipăreşte pagina - Comerțul în trecut Trimite unui prieten - Comerțul în trecut

Comerţul era stânjenit până la jumătatea secolului al XIX-lea, deoarece eram tributari turcilor. În afară de aceasta, existau și greci care îl monopolizau. Sunt prezente hanurile româneşti care pun la dispoziţie mâncăruri, băuturi și grajdurile de vite de peste noapte.
În comuna Vidra (Streinii-Dobreni) au existat 2 hanuri situate pe "Drumul Beilicului".
Vechii locuitori se îndreptau spre Bucureşti la târgurile de vite pentru vânzare și cumpărare. Existau mulţi negustori ambulanţi, majoritatea străini.
După anul I909 (și în special după primul război mondial), comerţul privat autohton începe să se dezvolte.
În intreaga aşezare locală, apar peste 20 de cârciumi și peste 10 băcănii. Unele dintre prăvălii vindeau produse manufacturiere (țesături, unelte etc.).
Apar și 2 depozite de cherestea, un depozit de carburanţi și unul pentru achiziţionarea de sorg pentru export. Unii dintre negustorii străini (armeni, macedonieni, evrei) aveau localuri închiriate. Dintre cei localnici (cu localuri proprii) amintim pe: Racaru și Georgescu (cherestea), Nițu Cleante (depozit de combustibil), Nicolae Clepcea, Ogrezeanu, Ghiță Flămânzeanu ș.a. (cârciumi), Boncilica, Stan Marin (Ciupercă), Clepcea Nicolae (măcelaăii), Gheorghe Spirache și Burlea (brutării) etc. Unele dintre cârciumi pregăteau și mâncăruri. Toate aceste localuri au existat până în jurul anului 1959.
Unele dintre aceste localuri și-au tras definitiv obloanele devenind subunități pe profiluri diferite al "cooperaţiei socialiste Organul tutelar este acum "Cooperativa de Aprovizionare și Consum Vidra" (C.A.P.D.M.). Altele au dat faliment C.A.P.D.M. era subordonat atât I.J. Coop, la nivel central L.N. Coop și la nivel național U.R.C.C.


Cooperativa de aprovizionare, defacere și consum Vidra
Înainte de a lua ființă această instituție comercială, în locul ei era "Cooperativa Sătească" care își desfășură activitatea după vechiul statut interbelic. Localul și fondurile sale au trecut în patrimoniul C.A.P.D.M., fără să se mai țină seama nici de voinţa foştilor membrii și nici de sumele care proveneau de la fondatori și de la membrii fostei cooperative sătești. Statul va deveni cel care aprovizionează și beneficiază de sumele realizate, cel care condiţionează procurarea mărfurilor de depunerile substanţiale în raport cu valoarea mărfurilor solicitate (sume, păsări, animale). Este vorba și de comerţul de întâmpinare.
În felul acesta a reuşit să se autofinanțeze fără să mai țină cont de sumele depuse de cei care au înființat-o.
Cooperativele de acest gen au continuat să existe până la revoluţia din 21-22 decembrie 1989. După revoluţie au mai rămas doar 2 subunități: magazinul de la Vidra și bufetul de la Crețești.
Între anii 1965 și 1984, au existat în comună următoarele subunități ale C.A.P.D.M.: 3 alimentare, 3 centre de pâine, 2 prăvălii sătești, o cofetărie, 2 magazine universale, un magazin mixt, un depozit de materiale de construcții, 2 frizerii, 1 tapițerie, 1 sifonărie, 1 brutărie și 1 covrigărie.
În perioada 1970-1985 exista și o reţea comercială mai diversificată: un magazin de autoservire, 4 centre de pâine, 1 magazin textile îmbrăcăminte și încălțăminte, 1 magazin nealimentar, 1 magazin metalo-chimice, 1 librărie, 1 magazin textile îmbrăcăminte, 1 prăvălie săteasca tip "c"(Crețești), 1 magazin sătesc tip "a"(la Vidra), 5 bufete, 1 patiserie, 3 sifonării, 1 atelier de tâmplărie, 2 ateliere de reparat televizoare, 1 secţie de construit sobe de teracote, 2 frizerii, 1 atelier de coafură, 2 secţii de reparat auto-moto.
În perioada 1 ianuarie 1969 și 1 ianuarie 1985, au fost realizate sume importante din desfacerea mărfurilor.

În anul 1985 la Cooperativa Vidra lucrau 156 de salariaţi. Aceştia erau angajaţi în diferite ramuri de activitate dar și diferiţi ca pregătire profesională. Unii erau şcolarizaţi, alţii nu.

 

La biroul Cooperativei lucrau 12 salariaţi care se ocupau cu încasările, depunerile la bancă, evidența contabilă și întreținere. Dintre aceştia, 3 au pregătire superioară, 6 cu studii medii iar restul cu pregătire generală de 8-10 clase elementare.
Exista și un local de prezentare a mobilei dar din anul 1988 nu mai are ce prezenta și este desfiinţat. În locul său a luat ființă un restaurant.
Unele unități din reţeaua comerţului cooperatist au dispus de localuri proprii construite între anii 1949-1977. Pentru acestea a fost investită suma de 1.869.000 lei.

Comunele din bazinele legumicole din jurul Capitalei au avut șansa de a evita în mare măsură spolierea totală a locuitorilor ei cu toate că valoarea zilelor de muncă din C.A.P. era foarte redusă. Sursa de venituri a provenit din recoltele legumicole timpurii din grădinile locuitorilor din intravilan aparate cu străjnicie.
Așa se explică existența unei puteri de cumpărare care la prima vedere ar fi paradoxală față de situația din agricultura C.A.P.-urilor. Pentru majoritatea vidrenilor a existat o putere de cumpărare puţin peste limita medie.
Printre conducătorii cooperativei Vidra amintim pe Dobre Gheorghe (Vidra), Sandu Florea (Vidra), Dobrica Dumitru (Crețești), Geanta Iancu (Crețești), Ghinea Alexandru, Arapii Ion (Sintești), Radu Tudor și Stanciu Fiorea (Crețești) prezent în 1998.
Încă din 1988 activitatea economică a cooperativei intră într-o activitate mult restrânsă. Între 1990-1998 are loc o serioasă criză de mărfuri, mai ales după liberalizarea prețurilor. Lipsesc articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte, atât pentru sezonul de vară cât și pentru cel de iarnă. Economia de piaţă nu o mai avantajează.

 

Articolele de folosinţă îndelungată devin, din ce în ce mai mult în 1998, o raritate.
Nu se poate preciza însă care va fi evoluția acestui sistem comercial pentru viitor, deoarece comerțul particular a luat un mare avânt în comună (magazine, buticuri, firme etc.). Se practică în dispensare comerţul cu medicamente cât și cu substanțe insecto-ungicide (carbetax, karate, Decis, ierbicide etc.). În 1998 patron era Motoc.
Un înalt grad de comercializare în 1998 îl constituie petrolul și motorina, uleiurile și polietilena. Începând cu anul 1995 și până în 1998 existau 2 mari benzinării moderne (patron Dan Dumitru și Stan Florin) precum și desfacerea polietilenei (l.C.L.F. și Soare Constantin-Vidra). Depozit particular de materiale de construcții (Nicolae).
Însă multe unități și subunități comerciale de aici au dispărut până în 1998. Comerţul s-a desfășurat atât cu legume cât și cu flori.
Atât I.C.L.F. din localitate cât și producătorii particulari au comercializat și comercializează și în 1998 tomate, varză timpurie și de toamnă, ardei iute, ardei gras, vinete, salată, pătrunjel, leuștean, mărar, gogoșari, castraveți, dovleci albi etc.
Pieţele de desfacere sunt atât în Bucureşti cât și în toată țara, unde sătenii se deplasează, în general cu mijloace proprii: autoturisme cu remorci, Aro, camionete și mai rar cu camioane și cu trenul. Vidrenii sunt cunoscuţi atât în Bucureşti cât și în provincie ca printre primii producători de trufandale de bună calitate.
De la comerţul daco-getilor cu grecii, cu venețienii (în Evul Mediu), de la cel privat în Epoca Modernă, de la cel al economiei de piaţă interbelic, la cel socialist-comunist (1945-1989), la cel bazat pe adevarata economie de piaţă, evoluţia comerţului a străbătut un drum lug. Numai ca produsele legumicole și animaliere importate fie din Turcia ori din țările occidentale concurează produsele autohtone, fapt pentru care nu prea se bucură vidrenii. Nu se bucură nici de prezența intermediarilor, a lipsei de tarabe suficiente din pieţe, adesea ocupate de unii impostori, care nu au nimic comun cu calitatea de producători.

S-a trecut de la comercializarea legumelor dictate prin mercurialul zilnic al pieţelor, la comerţul modern al liberalizării prețurilor, ceea ce în comunism constituia o frână, iar acum o liberă dezvoltare a lui.
La data de 8.04.1998, comerţul privat este preponderent. Trecerea la economia de piaţă a creat unora posibilități de a investi în ceva.
În întreaga comună există în momentul de față mai mici sau mai mari unități comerciale.

Inapoi